Catapeteasma

Este unul dintre exemplele cele mai caracteristice în care se împletesc tradiţiile populare cu cele ale artei culte, o adevărată operă de măiestrie artistică, prin originalitate şi fineţe în execuţie. În această operă de artă, nu se mai pune problema  unei delimitări nete, între ceea ce este aport al artei culte şi ceea ce este tradiţie populară, totul fiind redat într-o creaţie unitară, originală
biserica
Catapeteasma Bisericii Manastirii
A fost realizată în jurul anilor 1870, aici meşterul fiind un călugăr, schimonahul Vladimir Machidon, vieţuitor la acea vreme în acest loc binecuvântat de Dumnezeu, pe atunci schit de călugări. Catapeteasma este singura de acest fel prin forma şi stilul de execuţie din nordul extrem al Moldovei.
În partea superioară alături de Crucea cu Iisus răstignit şi icoanele Maicii Domnului şi a Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan (molenele), sunt şase Arhangheli, trei în stânga şi trei în dreapta. Sunt sculptaţi în lemn de tei poleit cu aur, ca toată sculptura de pe catapeteasmă, în basorelief nou renascentist.
O altă particularitate este aceea că registrul Sfinţilor Prooroci nu este în linie dreaptă, el urmând forma de sus în arc de cerc, a frontonului catapetesmei, iar icoanele Sf. Prooroci sunt dispuse şi intercalate cu Sfinţii Arhangheli.
În această varietate de soluţii ornamentale se recunoaşte gustul din ce în ce mai accentuat pentru decoraţia sculptată, în care artistic îmbinate, motivele vegetale, florale, antropomorfe, construiesc un ansamblu ornamental frumos şi delicat şi foarte bogat reprezentat.
Catapeteasma şi un mare număr de icoane, sunt pictate în ulei, dar au fost şi poleite cu aur – Tăierea celor 14.ooo de prunci, Cina cea de Taină, Apostolii,etc. Sunt picturi care pot sta alături de operele de artă.
Catapeteasma este o operă de proporţii mijlocii, de o varietate la fel de mare în ce priveşte sculptura, ca tehnică şi decoraţie, lucrată din panouri, frize, colonete, baluştri, pilaştri etc., ce au fost unite pentru a compune ansamblul ce constituie peretele despărţitor dintre Sfântul Altar şi naos.
Fondul a fost colorat în albastru închis, care cu timpul s-a estompat. Sculptura a fost realizată aparte de fond, prin traforare şi sculptare sau modelare şi apoi finalizarea ornamentelor prin tratare, poleirea cu foiţă de aur şi aplicarea lor, prin lipire pe fondul colorat, împreună dând impresia unui ansamblu unitar. [Gradient]
Catapeteasma Bisericii Manastirii

Uşile împărăteşti sunt sculptate mai mult în ajur, aceasta pentru a lăsa impresia vibraţiei produsă de spaţiul ce inconjoară aceste elemente. Se prezintă sub o formă unitară, arcuită în acoladă la partea superioară, de o asemănare izbitoare cu uşile împărăteşti ale catapetesmelor de la Muntele Athos.

Această sculptură lucrată cu mare meticulozitate şi minuţiozitate în detalii şi subtilitate, pe care o descoperim sub stratul de preparaţie al aurului, ea nu alcătuieşte o operă de sine stătătoare, ci face parte dintr-un ansamblu, destul de variat, care a marcat şi constituit sculptura în lemn din secolul al XIX-lea.
Concluziile ce se desprind privind sculptura în lemn de pe această frumoasă catapeteasmă sunt valabile pentru arta bisericească românească, în care putem contura viziunea călugărului artist din perioada respectivă.